La apus in Statiunea Straja

Iarna, frumusetea naturii si a muntelui se poate descoperi si la o distanta foarte mica de zonele locuite sau tranzitate, doar intorcand privirea spre frumos si neluand in seama ceea ce se petrece in zonele care nu ating raza vizuala. Aceasta reteta de a descoperi ceva special am aplicat-o si eu la cativa pasi de Statiunea Straja. Dupa ce am petrecut cateva ore prin statiune, unde m-am simtit bine in compania unor prieteni, m-am indreptat spre Vf. Mutu pentru a surprinde un apus. Aici, o liniste nefireasca perturbata doar de un vant puternic, m-a facut sa ma desprind de tot de ceea ce se petrecea in spatele meu si in josul partiilor. M-am simtit din nou in elementul meu. Dupa ce soarele a coborat sub plafonul de nori, a inceput spectacolul dat de culorile apusului. Impactul vizual facea ca partea din creierul meu care este influentat de lucrurile lipstite de sens care se petrec sa nu mai proceseze acest lucru, bucurandu-ma doar de ce este bine si frumos. Nu mai simteam nici macar raceala taioasa a vantului. Parca nu mai stiam, sau nu mai conta ca stiu, ca ma aflam la o distanta totusi mica de civilizatie.







Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Verdele de mai, stancile si florile Oborocii

Primavara de ianuarie

De la vest la est în Munții Tulișa