TTR lensations

O tura scurta de doua zile, facuta in Retezat, in zona Buta, mi-a readus in gand sentimentul ca nu tot timpul trebuie cautate varfurile cele mai inalte, crestele cele mai ascutite si luminile cele mai turbate de rasarit sau apus pentru a obtine fotografiile dorite cu ardoare. Asa ca in aceste doua zile tot ce am facut a fost sa ma bucur de faptul ca ma aflam in mijlocul naturii, ferit de vanturile reci si puternice de pe creasta, si ca am fotografiat doar ce mi se parea interesant in jurul meu, fara a cauta ceva anume stabilit prin planuri facute de acasa . Asta a iesit. Au fost din nou doua zile de noiembrie senine si mai calduroase decat de obicei pentru aceasta perioada la fel ca in tura precedenta. Retezatul are tot timpul ceva de oferit.                                                                                

Gata pauza! Dupa aproximativ 5 luni in care am fost nevoit sa stau departe de munte, de fotografia de natura asa cum imi place mie sa o fac, de apusuri si rasarituri vazute de pe varfuri, de dormitul in cort etc. am revenit in sfarsit unde imi place mie cel mai mult. Am plecat de acasa fara nici o asteptare de la ceea ce am sa gasesc acolo sau de la ce am sa reusesc sa fotografiez. Nici nu a contat asta. A contat doar ca sunt iarasi acolo si am ocazia sa fiu inconjurat de un mediu in care ma simt cel mai bine. Tura a fost facuta undeva in Muntii Valcan, in apropiere de casa, pe o vreme care a fost mult prea calda pentru aceasta perioada. Efortul depus s-a resimtit dupa pauza lunga in care nu am mai facut trekking, iar imaginile exprima mai mult ceea ce am vrut sa traiesc si sa vad de data asta intr-o tura in care pe primul plan era doar sa fiu acolo.